title
img1 img2 img3

content-image1

SOLVENS S.P.R.L.

Solvens S.P.R.L. este societate profesionala de administrare judiciara/lichidare, membra U.N.P.I.R. din 28.06.2002, inscrisa in Registrul societatilor Profesionale sub nr. 0149, echipa de lucru propusa pentru efectuarea lucrarilor de lichidare, prezentata in capitolele urmatoare reunind specialisti care acopera prin pregatire si experienta domenii largi de activitate.

content-image1

Societatea s-a infiintat in anul 2002 ca urmare a Ordonantei nr. 79/1999, privind organizarea activitatii practicienilor in reorganizare si lichidare, publicata in Monitorul Oficial nr. 421/31.08.1 999, Partea I si transformata conform art. 9 din OU.G. nr. 86/2006, privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa, publicata in Monitorul Oficial nr. 944/22.11.2006, in societate profesionala de administrare judiciara/lichidare. Conform prevederilor art. 6 din aceasta ordonanta, cu privire la conditiile ce trebuie indeplinite de catre societatile profesionale de administrare si/sau lichidare, membrii fondatori ai noii societati profesionale au decis unirea eforturilor si a pregatirii lor in vederea construirii imaginii unei firme de succes, capabila sa ofere servicii de un inalt profesionalism in domeniul administrarii si lichidarii judiciare.

Administrare judiciara

Faza premergatoare reprezinta perioada dintre deschiderea procedurii si aprobarea planului de reorganizare sau trecerea la faliment.

Cadrul legislativ:

  • Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

  • Legea nr. 32/2000 completata si modificata, privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor.

  • Regulamentul Consiliului european nr.1346/2000 privind procedurile de insolvabilitate.

Rolul administratorului judiciar:

Luarea tuturor masurilor necesare pentru stoparea degringoladei debitorului si asigurarea mijloacelor necesare pentru desfasurarea activitatilor.

În vederea exprimarii unui punct de vedere in legatura cu posibilitatile de reorganizare ale debitorului sau necesitatea trecerii la procedura falimentului, administratorul judiciar, va trebui sa efectueze o verificare, preferabil rapida si eficienta, a situatiei acestuia din toate punctele de vedere.

Daca va considera posibila redresarea societatii, administratorul judiciar, poate realiza el insusi planul de reorganizare sau poate colabora cu creditorii dau debitorii in realizarea acestuia.

Lichidare judiciara

Cadrul legislativ:

  • Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

  • O.G. nr. 10/2004 privind falimentul institutiilor de credit.

  • Regulamentul CE nr.1346/2000 privind procedurile de insolvabilitate.

Rolul lichidatorului judiciar:

Toti creditorii se bucura de o atentie egala din partea lichidatorului judiciar, acesta avand o pozitie echidistanta si echilibrata fata de creditori si in raporturile dintre acestia si reprezentantii actionarilor;

Lichidatorul judiciar va face tot ce ii sta in putinta pentru anularea sau desfiintarea actelor juridice care au provocat si continua sa provoace pierderi debitorului, pe de o parte, si va desfasura cu fermitate toate actiunile legale ce ii stau la indemana in vederea recuperarii sumelor datorate de debitorii debitorului;

Lichidatorul judiciar va face eforturi sustinute pentru parcurgerea rapida a tuturor etapelor procesuale in vederea valorificarii cat mai rapide a bunurilor si distribuirii sumelor obtinute catre creditori.

Reorganizare judiciara

Cadrul legislativ:

  • Lg.85/2006 privind procedura insolventei.

  • Regulamentul CE nr.1346/2000.

Dupa aprobarea planului de reorganizare, administratorul judiciar are ca scop principal urmarirea realizarii acestuia si sesizarea instantei si a creditorilor in cazul in care debitorul nu il respecta.

Administratorul judiciar va urmari ca prin actiunile intreprinse de conducerea debitoarei sa nu se produca pagube ce ar putea aduce atingere intereselor creditorilor si va sesiza instanta si pe creditori ori de cate ori va considera necesar.

1. Cum particip la o licitatie?

Raspunsul se gaseste în caietul de sarcini special intocmit cu aceasta ocazie de catre lichidator. Caietul de sarcini se cumpara tot de la lichidator de la sediul principal din Vaslui sau la oricare din sucursale in functie de unde se afla bunul scos la vanzare sau unde are loc licitatia. Pentru mai multe detalii intrati in sectiunea Contact.

2. Cum aflu ce societaţi sunt în portofoliu?

Inscriindu-va la lista de abonati veti fi informat imediat ce o noua societate intra în portofoliu. De asemenea va stau la dispozitie telefoanele din sectiunea Contact.

3. Unde depun garantia de participare?

Raspunsul se gaseste în caietul de sarcini special intocmit cu aceasta ocazie de catre lichidator. Caietul de sarcini se cumpara tot de la lichidator de la sediul principal din Vaslui sau la oricare din sucursale in functie de unde se afla bunul scos la vanzare sau unde are loc licitatia. Pentru mai multe detalii intrati in sectiunea Contact.

4. De ce difera modul cum se organizeaza licitatiile?

Pe langa prevederile Codului de procedura civila, a mai aparut legea nr. 85/2006 privind insolventa care lasa la latitudinea lichidatorului modalitatea practica de efectuare a vânzarii.

5. Sa ne temem de procedura insolventei? Este o amenintare, o fatalitate?

NU. Un bun administrator judiciar, poate ”trage cenusa pe turta debitorului”, lucru pe care administatorul social nu o poate face; spre exemplu, prin cererea introductiva a debitorului de a fi spus acestei legi, practic, unitatea patrimoniala beneficiaza de o reesalonare a datoriilor.

6. Care este rolul administratorului judiciar? De partea cui se afla el?

Având în vedere ca scopul legii este acela de a asana piata de operatori neviabili, administratorul judiciar, poate ca în perioada de reorgaizare, sa intocmeasca (impreuna cu administratorul social) un plan de reorganizare, care sa duca la restructurarea din temelii a unitatii aflate în dificultate, fara a intampina greutati din partea actionarului (asociatului) majoritar sau din partea sindicatului.
Perioada de faliment inseamna ca prima perioada a dat gres şi deci de aici inainte primeaza interesul creditorilor în a-si recupera creanţele.

7. Pe timpul derularii procedurii este bine sa ne angajam un avocat?

Daca exista suspiciuni intemeiate, ca administratorul judiciar nu este obiectiv, legea da dreptul debitorului ca pe cheltuiala sa sa-si angajeze un administrator special, care urmeaza sa le reprezinte în limitele scopului legii intereresele. Este recomandat ca administatorul judiciar sa fie din randul lichidatorilor autorizati.

8. Cum se poate apara debitorul nemultumit de o hotarare a instantei?

Toate Sentintele pronuntate de judecatorul sindic sunt date cu aratarea caii de atac, recursul. Nu în toate situatiile insa, exista temei real pentru a ataca o hotarare şi deci, se poate sa nu avem dreptate!…

9. De ce trebuie sa platesc onorariul administratorului Judiciar? în fond unitatea este în insolventa?

Legea prevede ca toate cheltuielile efectuate în cursul procedurii, sunt suportate din averea debitorului! Acesta efectueaza o munca şi orice munca trebuie platita!… Este lege! Este adevarat, unitatea este în insolventa, dar sunt şi situatii în care administratorul judiciar se poate implica mai mult în actiunea de salvare a unitatii patrimoniale, sau în dimensionarea justa a nivelului creanţelor creditorilor; ori daca nu l-am platit… de ce ar face mai mult decât il obliga legea?

10. şi daca prin ceea ce face, administratorul judiciar greseste?

Administratorul judiciar este şi el om şi, ca orice om, este supus greselii. Dar, pentru orice masura luata de administratorul judiciar, debitorul poate contesta masura luata, sesizand eroarea judecatorului-sindic. Mai mult de atat: pentru greseli grave, administratorul judiciar poate fi inlocuit şi chiar atras în raspundere materiala.

11. Ce se intampla cu tranzactiile efectuate inainte de deschiderea procedurii? De ce pot fi anulate unele efectuate cu trei ani în urma?

Nu de putine ori, unitatea patrimoniala a ajuns în stare de lipsa lichiditati, sau în stare de insolventa, ca urmare a lipsei unei ativitati manageriale efeciente. De asemenea, nu de putine ori, s-a premeditat ajungerea intr-o astfel de situatie, instrainandu-se active importante, pierzandu-se o retea de clienti importanti, toate cu scopul de a falimenta firma, de a nu mai plati obigatiile bugetare şi de a cumpara ulterior ce mai este important. Aceasta, este o actiune în frauda creditorilor, care astfel sunt lipsiti de dreptul lor de gaj general.

12. în timpul falimentului, ce rol are debitorul?

O data cu trecerea la faliment, operatorul economic isi pierde personalitatea juridica, şi nu mai poate desfasura nici un fel de operatiuni decat cele specifice lichidării. Prin trecere la faliment, administratorului social i se ridica dreptul de administrare.

13. Ce presupune efectiv, trecerea la faliment?

Mai intai de toate, starea de faliment este constatata de judecatorul-sindic, pe baza rapoartelor informative depuse la dosar de catre administratorul judiciar. Prin sentinta de trecere la faliment, unitatea patrimoniala este dizolvata. Urmeaza ca lichidatorul numit în cauza, sa determine activul net al unitatii, care prin transformarea lui în bani (lichidizare), va servi la stingerea pasivului exigibil al unitatii.

14. Ce se poate intampla în situatia în care pasivul exigibil nu este acoperit de activele nete?

O astfel de situatie apare, în general, cand debitorul intarzie nejustificat de mult sa ceara sa fie supus prevederilor legii insolventei, sau cand a instrainat parte din active, în scopul sustragerii de la executarea şilita. De asemenea, prin folosirea neraţionala a resurselor banesti, administratorul social, poate contribui la lipsa de lichiditati, care apoi se transforma în insolventa. în oricare din aceste situatii, persoana vinovata poate fi atrasa în raspundere materiala şi obligata sa acopere pasivul ramas, cu averea proprie.

15. Am auzit ca şi pentru netinerea evidentei contabile, potrivit legii, se poate cere extindereea raspunderii !? Nu este şi cazul meu, am un contabil bun!

Din experienta practica, nu exista evidenta contabila tinuta ” ca la carte” !… Iata cateva exemple:
• Nu ati completat registrele obligatorii cerute de legea 82/1991-Registrul jurnal, Registrul Inventar sau Registrul Cartea Mare;
• Nu ati efectuat în fiecare an inventarierea patrimoniala;
• Va confruntati cu pierdere fiscala, ceea ce se traduce prin activitate manageriala necorespunzatoare. Prin insusi scopul constituirii, o societate comerciala, desfasoara acte şi fapte de comert în scopul obtinerii de profit. Aceasta inseamna ca trebuie sa-mi dimensionez cheltuielile, astfel incat sa obtin profit.
• Ati repartizat în dividende, un profit mai mare decat va puteati permite, astfel incat sa nu se creeze un dezechilibru intre active şi sursele de acoperire.

16. Pai, dupa cate se vede, nimeni nu poate scapa de extinderea raspunderii?

Da şi nu. Important este să se arate legatura directă între măsurile luate de administrator sau director executiv şi ajungerea în stare de insolvenţa. Această legatură directă trebuie dovedită cu înscrisuri, iar nu relatată verbal. Pentru aceasta, se întocmeşte formularul numit Situatia patrimoniala, în care se poate vedea aritmetic, cum volumul datoriilor exigibile depăşeste disponibilităţile curente

17. Ce inseamnă că o creanţa a unui creditor este exigibilă?

Potrivit legislaţiei în viguare în materie fiscală, pentru ca o obligaţie de plată să fie platită, trebuie ca ea sa fi ajuns la maturitate, adică să se fi implinit termenul de plată, devine exigibilă. Dacă la acel termen, numit scadenţa, obligaţia de plată nu este îndeplinită din proprie iniţiativă, creditorul, titular al creanţei, este în drept să ceară plata şi emite o somaţie de plată. în materie fiscală, somaţia de plată transmisă, luată la cunoştinţă de persoane care reprezintă legal debitorul, necontestată în timp de 30 de zile, devine titlu executor.

18. Ce se intamplă în timpul falimentului, cu bunurile care depăsesc valoric datoriile firmei?

Sunt două situaţii distincte, care pot aparea în procesul de lichidare:
• Prima este aceea în care capitalul social este deţinut de o singură persoană. Într-o astfel de situaţie, bunurile rămase nevândute dupa acoperirea pasivului exigibil, trec în posesia persoanei care deţine capitalul social. Această trecere, întrucât reprezintă un transfer de proprietate, se face tot de către lichidator, prin facturare către asociatul unic.
• A doua situaţie este aceea în care capitalul social este deţinut de două sau mai multe persoane. În acest caz, bunurile se valorifică în condiţii de piaţa, pe principiul maximizării încasărilor, iar sumele obţinute se repartizează de către lichidator, între asociaţi, sub formă de cote parţi, proporţional cu aportul fiecăruia la capitalul social.

19. Eu nu sunt de acord sa mi se vânda bunurile din firma! Sunt ale mele, ce pot face?

Vânzarea bunurilor, în faza de faliment, este o procedura speciala de executare silita, în care legea nu dă nici un drept asociaţilor, în afara aceluia de a asista la procedura de vânzare a bunurilor. Este o eroare. Bunurile nu sunt ale mele, sunt ale firmei, fac parte din patrimoniul ei. Singurul meu drept este de acela de dividend, obţinut în urma repartizării profitului.

  • Tribunalul Vaslui
  • Tribunalul Iasi
  • Tribunalul Suceava
  • Tribunalul Bacau
  • Tribunalul Bistrita
  • Tribunalul Vaslui
  • Tribunalul Iasi
  • Tribunalul Suceava
  • Tribunalul Bacau
  • Tribunalul Bistrita
  • Tribunalul Vaslui
  • Tribunalul Iasi
  • Tribunalul Suceava
  • Tribunalul Bacau
  • Tribunalul Bistrita